Lasă un comentariu

Informatii pentru elevi si parinti

1. Legendele ptr. ora de lectura

Babele + Jepii

2. Modele de teste nationale ptr. cls aII-a, aIV-a gasiti accesand acest link:
http://subiecte2014.edu.ro/

3. Un site unde puteti invata engleza prin joc:

http://learnenglishkids.britishcouncil.org/en/


4. Pentru concursul ,,15 pentru Eminescu” – 18 ian 2014 intre orele 9-11

Poeziile cu titlul subliniat se invata pe de rost, iar celelalte se citesc.

Poeziile din bibliografie sunt:

            1. Peste varfuri

Peste varfuri trece luna,
Codru-si bate frunza lin,
Peste ramuri de arin
Melancolic codrul suna.

Mai departe,mai departe,
Mai incet, tot mai incet,
Sufletu-mi nemangaiet
Indulcit cu dor de moarte.

De ce taci, cand femecata
Inima-mi spre tine-ntorn?
Mai suna-vei, dulce corn,
Pentru mïne vreodata?

              2. Si daca…

Şi dacă ramuri bat în geam
Şi se cutremur plopii,
E ca în minte să te am
Şi-ncet să te apropii.

Şi dacă stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.

Şi dacă norii deşi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte să-mi aduc
De tine-ntotdeauna.

            3. La mijloc de codru

La mijloc de codru des

Toate pasarile ies,

Din huceag de alunis,

La voiosul luminis,

Luminis de langa balta,

Care-n trestia inalta

Leganandu-se din unde,

In adancu-i se patrunde

Si de luna si de soare

Si de pasari calatoare,

Si de luna si de stele

Si de zbor de randurele

Si de chipul dragei mele.

            4. Ma-ntrebai draga-ntr-o zi

Ma-ntrebai, draga,-ntr-o zi

Cine-n lume s-o gasi

Pe noi a ne desparti.

Iata dealul s-au gasit

Pe noi de ne-au despartit,

Dealul cel cu raurile,

Cerul lumei plin de stele,

Oamenii cu vorbe rele.

Intre mine si-ntre tine

E o tara si mai bine,

Intre viata ta s-a mea

S-au pus oamenii perdea.

                5. Doina, doina greu imi cazi

                        Doină, doină, greu îmi cazi

Din pădurea cea de brazi,

Şi cu jale îmi răsuni

Din huceagul de aluni,

Şi m-adormi, m-adormi cu drag

Pin frunzişul cel de fag.

Cine sună-n cetine,

Doiniţe, prietene,

Diu, diu, diu, de-a codrului,

Că doina-i care-o cântai ­

Trăgănă-ne, trăgănă,

Frunza-n codru leagănă.

                   Dintre sute de catarge

Dintre sute de catarge
Care lasa malurile,
Cate oare le vor sparge
Vanturile,valurile?

Dintre pasari calatoare,
Ce strabat pamanturile,
Cate-o sa le-nece oare
Valurile,vanturile?

De-i goni fie norocul,
Fie idealurile,
Te urmeaza in tot locul
Vanturile,valurile.

Ne-nteles ramane gandul
Ce-ti strabate canturile,
Zboara vecinic,inganandu-l
Valurile,vanturïle.

                        O, ramai

“O, ramai, ramai la mine,

Te iubesc atat de mult!

Ale tale doruri toate

Numai eu stiu sa le-ascult;

In al umbrei intuneric

Te asaman unui print,

Ce se uit-adanc in ape

Cu ochi negri si cuminti;

Si prin vuietul de valuri,

Prin miscarea- naltei ierbi,

Eu te fac s-auzi in taina

Mersul cardului de cerbi;

Eu te vad rapit de farmec

Cum ingani cu glas domol,

In a apei stralucire

Intinzand piciorul gol

Si privind in luna plina

La vapaia de pe lacuri,

Anii tai ce par ca clipe,

Clipe dulci ce par ca veacuri.”

Astfel zise lin padurea,

Bolti asupra-mi clatinand;

Suieram la ei chemare

S-am iesit in camp razand.

Astazi chiar de m-as intoarce

A-ntelege n-o mai pot…

Unde esti, copilarie,

Cu padurea ta cu tot?

                       Lacul

Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Şi eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,
Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma,
Şi lopeţile să-mi scape;

Să plutim cuprinşi de farmec
Sub lumina blândei lune –
Vântu-n trestii lin foşnească,
Unduioasa apă sune!

Dar nu vine… Singuratic
În zadar suspin şi sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.

                O, mamă…

O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi
Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;
Deasupra criptei negre a sfântului mormânt
Se scutură salcâmii de toamnă şi de vânt,
Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău…
Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.

Când voi muri, iubito, la creştet să nu-mi plângi;
Din teiul sfânt şi dulce o ramură să frângi,
La capul meu cu grijă tu ramura s-o-ngropi,
Asupra ei să cadă a ochilor tăi stropi;
Simţi-o-voi odată umbrind mormântul meu…
Mereu va creşte umbra-i, eu voi dormi mereu.

Iar dacă împreună va fi ca să murim,
Să nu ne ducă-n triste zidiri de ţintirim,
Mormântul să ni-l sape la margine de râu,
Ne pună-n încăperea aceluiaşi sicriu;
De-a pururea aproape vei fi de sânul meu…
Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu.

                                  Rugăciune

Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire,
Privirea-ţi adorată
Asupra-ne coboară,
O, Maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!

Noi, cei din mila sfântului
Umbră facem pământului,
Rugămu-ne-—ndurărilor,
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, Maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!

Mihai Eminescu (nascut Mihail Eminovici) – date despre viata si opera sa din perioada 1850 – 1870

–         a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, supranumit si „luceafarul poeziei romanesti”.

–         Nascut la 15 ianuarie 1850 la Botosani ; decedat la 15 iunie 1889 la Bucuresti

–         al saptelea copil din cei 11 copii ai caminarului Gheorghe Eminovici si al Ralucai, nascuta Iurascu

–         Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Copilaria sa e evocata mai tarziu cu profunda tristete in poeziile sale „Fiind baiet” sau „O, ramai”.

–         1858 Mihai Eminescu se inscrie in clasa a treia primara la National Hauptschule in Cernauti, dupa ce facuse primele clase acasa, in satul Ipotesti.

–         1859 termina clasa a IV-a primara, cu un rezultat foarte bun : al 5-lea dintre 82 de elevi.

–         1860  se inscrie in clasa I de gimnaziu la K. K. Ober Gymnasium din Cernauti. Mihail il va avea ca profesor de limba romana pe Aron Pumnul.

–         1862   Ramane repetent in clasa a II-a de gimnaziu. Repeta anul, dar ramane repetent pentru ca apoi sa renunte la scoala in 1863. Revine ca „privatist” în 1865 şi pleacă din nou în 1866. Între timp, e angajat ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani (la tribunal şi primărie) sau pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu.

–          Primele manifestari literare ale lui Eminescu sunt publicate in 1866. Atunci cand profesorul de limba romana Aron Pumnul se stinge din viata apare poezia „La mormantul lui Aron Pumnul”, sub semnatura M. Eminovici, iar la 25 februarie/9 martie poetul debuteaza in revista „Familia”, a lui Iosif Vulcan, cu poezia „De-as avea”. Acesta isi schimba numele in Mihai Eminescu, adoptat ulterior de poet.
Incepand din 1866 si continuand pana in 1869, Eminescu isi aprofundeaza cunoastintele interactionand cu poporul, limba si obiceiurile si traditiile romanesti. Desi are intentia de a-si continua studiile, nu reuseste si lucreaza ca sufleor si copist de roluri in trupa lui Iorgu Caragiale apoi ajunge sufleor si copist la Teatrul National unde il intalneste pe Ion Luca Caragiale.

–         Publicatiile continua in revista „Familia”, ocupandu-se si cu traduceri din germana. Studiile si le continua la Viena intre 1869 si 1872. Frecventeaza cursurile Facultatii de Filozofie si Drept si a altor facultati. In socializarea studentesteasca il cunoaste pe Ioan Slavici, iar la Viena o intalneste pe Veronica Micle, de care se va si indragosti. Tot atunci demareaza colaborarea la „Convorbiri Literare” si debuteaza ca publicist in ziarul „Albina” din Pesta. In acele vremuri se manifesta si primele semne de boala.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: